Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Imaginarul erotic în romanul românesc postbelic


Autor: Corcinschi Nina
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2018
Conducători ştiinţifici: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM

,
Instituţia: Institutul de Filologie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 iulie 2018 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.63 Mb / în română

Teza

CZU 821.135.1.09-31(043.2)

Adobe PDF document 1.87 Mb / în română
268 pagini


Cuvinte Cheie

roman, imaginar, eros, erotism, erotologie, eroticon, cuplu erotic, transgresiune, sexualitate, seducție, erotomahie, cucerire, narcisism, intimitate, conjugalitate, corporalitate, modern, postmodern, paradigmă, animus/anima, simulacru, deconstrucție, erotologie livrescă, metaeros

Adnotare

Domeniul de studiu:filologie.

Scopul și obiectivelerezidă în cartografierea unei baze conceptuale a imaginarului erotic tradițional și investigarea, în lumina acestei erotologii de bază, a teoriilor moderne și postmoderne derivate ale erosului, explorând în continuare modelele erotice din proza românească şi analizând pe texte concrete imaginarul acestor eroticoane distincte, cu referințe ample în ceea ce privește retoricile erosului, cu opțiuni de clasificări ale ficțiunilor erotice, în funcție de principiul unire/destrămare a ființei îndrăgostitului, cu examinări ale personajelor erosului, a strategiilor de seducție, a altor modalități de existență umană în erotomahia literară românească și, în final, cu studiul imaginarului erotic în postmodernitate, a deconstrucției erosului, a erosului de peste marginile textului (metaerosul), a erotologiei livrești cu geometriile corintice ale pasiunii.

Noutatea și originalitatea științifică a investigației rezidă în analiza, sistematizarea și interferarea într-un discurs unic despre eros, erotism și sexualitate (cu toate derivatele lor) a teoriilor erotologice din filozofie, antropologie, sociologie, mitologie, psihologie cu teoriile erotologice literare și stabilirea, pe această cale, a existenței unui câmp imaginar comun, cu particularități structurale distincte și tipuri de reacție existențială generale. Această abordare permite reconstrucția unei matrice complexe, având o coerență interioară bine determinată, a imaginarului erotic specific modernității și postmodernității.

Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute rezidă în clarificarea și sistematizarea tipologiilor de erotologii şi eroticoni literari ca nuclee ale imaginarului erotic și implementarea acestui cadru teoretic matriceal pe textele literare românești cu valoare artistică și hermeneutică reprezentativă, fapt care a permis realizarea unui tablou general detaliat al imaginarului erotic literar românesc. Investigarea recurenței arhetipurilor erotice în romanul românesc modern și postmodern, în corelație cu noile forme de sensibilitate amoroasă, face posibilă constituirea direcției de cercetare erotologia literaturii, focalizată asupra articulărilor artistice și ontologice ale erotismului în literatură.

Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a tezei se regăsește în demonstrarea caracterului impulsionant al imaginarului erotic în stabilirea de modele literare noi, de noi relații între personaje și de stimulare a unor inovări determinante în ceea ce privește unele aspecte artistice fundamentale ce țin de limbaj, de viziune asupra lumii și a omului, de corelația dintre corporalitate, pasiune și text literar.

Implimentarea rezultatelor. Atât aspectele teoretice dezbătute în teză, cât și analizele textuale concrete deschid perspective noi de abordare a imaginarului literar în general. Bazele erotologice și temeliile eroticoanelor dezvăluite oferă o cale de abordare critică a altor teme și aspecte artistice ale procesului literar postbelic și contemporan. Modelul de cercetare propus poate servi ca reper pentru studiul altor fenomene literare. Provocările literare ale erosului, erotismului, sexualității cu imaginarul lor specific descoperă niște câmpuri investigaționale largi pentru zone literare ce țin de afectivitate, subconștient, relații interumane etc

Cuprins


INTRODUCERE

1. CONFIGURĂRI EROTOLOGICE ȘI METAMORFOZE ALE IMAGINARULUI EROTIC

  • 1.1. TEORII ALE EROSULUI
  • 1.1.1. Teoria platoniciană a iubirii
  • 1.1.2. Teoria iubirii creștine, agapé
  • 1.1.3. Teoria magnetică a iubirii
  • 1.1.4.Teoria cristalizării
  • 1.2 MODELE EROTICE
  • 1.2.1 Modelul iubirii-pasiune
  • 1.2.2. Iubirea de tip Donjuan sau iubirea-seducție
  • 1.2.3. Iubirea-romantică
  • 1.3. EROTOLOGII ALE EXCESULUI: TRANSGRESIUNEA ÎN METAFIZIC
  • 1.3.1.Erotismul sadic. Negarea aproapelui
  • 1.3.2. Erosul ca transcendență și transgresiune (violentă) a interdictului
  • 1.3.3. Proiecţiile pulsionale ale Erosului şi Thanatosului
  • 1.4. EROTISM ȘI EROTOLOGII POSTMODERNE
  • 1.4.1. Iubirea simbiotic-corporală. Disoluția modelelor
  • 1.4.2. Societatea performanței. Atleții succesului
  • 1.4.3. Corpul sunt EU
  • 1.4.4. Mântuirea prin corp. De la metafizica sexului – la metafizica utilității
  • 1.4.5. Sexualizarea lui alter. Agonia erosului
  • CONCLUZII la capitolul 1

2. RETORICI ALE EROSULUI

  • 2.1. LIMBAJUL EROTIC DE LA PARADIGMA TRADIȚIONALISTĂ LA CEA POSTMODERNISTĂ
  • 2.2. EROSUL AURORAL. LIMBAJUL CANDORILOR AFECTIVE
  • 2.3. EROSUL SPIRITUALIZAT. DE LA IUBIREA CA ASIMILARE LA IUBIREA CA DĂRUIRE
  • 2.4. Erosul corporal. De la metafizica la fizica iubirii
  • 2.4.1. Erosul ca farsă a istoriei. De la cuvintele plăcerii la plăcerea cuvintelor
  • 2.4.2. Proiecții nevrotice ale erosului. Limbajul crizat
  • 2.4.3. De la sexualitatea ca semn la sexualitatea ca simulacru
  • CONCLUZII la capitolul 2

3. ÎMPLINIREA PRIN IUBIRE. DESTRĂMAREA PRIN IUBIRE. RECURENȚA MODELELOR

  • 3.1. IMAGINARUL EROTICONULUI UNITIV
  • 3.2. DESTRĂMAREA PRIN IUBIRE. EROTISMUL CA STARE PĂTIMAȘĂ. POSESIUNEA CELUILALT
  • 3.3. NOSTALGII, CĂUTĂRI, EȘECURI ȘI REGĂSIRI ALE ETERNULUI FEMININ
  • 3.3.1.Reveriile erotice ale animei
  • 3.3.2. Erosul ca atracție androginică
  • 3.3.3 Erotologia anticomunistă
  • 3.4. IUBIREA-IDENTIFICARE. CELĂLALT - SINE-LE MEU
  • 3.5. PROIECȚII ALE ASEMĂNĂRII. IUBIREA DAMNATĂ
  • 3.6. IUBIREA THANATICĂ
  • 3.7. IUBIREA-DEPENDENŢĂ. PROIECŢII ÎN CONFLICT
  • CONCLUZII la capitolul 3

4. PERSONAJE ALE EROSULUI

  • 4.1. EROTOMAHIA CA ARENĂ A SEDUCȚIEI: ÎNVINGĂTORI ȘI ÎNVINȘI
  • 4.2. UN PRECURSOR CELEBRU - SEDUCĂTORUL CRENGIAN
  • 4.3. IPOSTAZE DONJUANEŞTI ÎN PROZA LUI NICOLAE BREBAN
  • 4.3.1. Don Juan, distructivul
  • 4.3.2. Don Juan, estetul, creatorul
  • 4.3.3. Femeile Donjuanului
  • 4.4. LEONTINA , FEMEIA FATALĂ A LITERATURII POSTBELICE
  • 4.4.1. (Anti)bovarismul femeii fatale
  • 4.4.2. Androginul eșuat
  • 4.4.3. Trupul (dez)erotizat
  • 4.5. NIMFOMANE ȘI CURTEZANE CONVERTITE
  • 4.6. REFLEXE OEDIPIENE
  • CONCLUZII la capitolul 4

5. DECONSTRUCȚIA EROSULUI: EROSUL DE PESTE MARGINILE TEXTULUI. FICȚIUNILE POSTMODERNE

  • 5.1. IMAGINARUL EROTIC ÎN POSTMODERNITATE. SCHIMBĂRILE DE PARADIGMĂ
  • 5.1.1.Un nou agent erotic - textul
  • 5.2. METAEROSUL. IUBIREA ICONICĂ
  • 5.3. EROTOLOGIA LIVRESCĂ. GEOMETRIILE CORINTICE ALE PASIUNII
  • 5.3.1. Lectura ca trăire erotică. Stimulenți narativi ai plăcerii
  • 5.3.2.Corpul și litera. Corporalizarea textului
  • 5.3.3. Sângerneala și texistența
  • 5.3.4. Geometriile pasiunii
  • 5.3.5. Personaje în erecție senz(s)orială

CONCLUZII la capitolul 5

CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI